Decât să ridice ridicarea unui om
Sufletul se desprinde singur, nu este ajutat cu pense ca să îndepărteze bucăți din trecut. Dragostea moartă este ca un copil nenăscut și mort în tine înainte de a se naște. Atât de adânc m-am pierdut în celălalt, că oriunde m-aș fi dus, oricât de departe aș fi fost Trăia în mine.
Îmi curgea prin vene. Respira prin nările mele.
Era ca și cum trebuia să amputez o parte din mine. Își făcuse casă în toată ființa mea, iar eu eram grădinarul perfect. Când în tine ai o furtună în care gândurile-valuri sunt atât de înalte că nu mai apuci să te vezi, cum te potolești altfel decât să aștepți să se termine furtuna?
- 40 de zile Quotes by Chris Simion(page 2 of 4)
- Ce trebuie făcut pentru a face penisul drept
- Aparat foto preturi. Blitz care se ridica
- Iată, Eu vă spun, ridicaţi-vă ochii şi priviţi ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriş!
- Având o gamă limitată de opțiuni, decizia
- Texte adoptate - Cerere de ridicare a imunității lui Tamás Deutsch - Joi, 3 februarie
Să rămâi detașat, să vezi din avion în unghi deschis și să-ți dai seama că o poveste de dragoste care te desfigurează este doar o amărâtă de mecanism de erecție sexuală de dragoste, nimic mai mult, nu e nici un cataclism, nici o apocalipsă, nici o mare descoperire, e doar dovada slăbiciunii noastre și a faptului că suntem în stare să transformăm cele mai penibile drame în ceva decisiv, fundamental, metafizic.
Suntem niște broaște care orăcăie între propriile lor încercări.
- Ioan NTLR - Cuvântul a devenit trup - La început - Bible Gateway
- Pentru a întârzia erecția
- CNPP - Ajutorul de deces și pensia neîncasată pe luna în care a avut loc decesul pensionarului
- Consumul de cafea — dacă suferi de hipotensiune se recomandă să consumați două cafele pe zi.
- Depunere cereri şi documente În cât timp și cine achită ajutorul de deces?
- Tensiune mică – factori de risc, simptome, tratament | Anadolu Medical Center
Înțelepciunea vine din detașare, nu din patimă. Înțelepciunea se instalează când lași universul să te cuprindă și nu mai exiști doar tu, cu egoul tău.
Cu cât ești mai mult o broască, cu atât stai mai mult agățat de pământ și nu atingi cerul, nu te poți ridica să vezi de sus, altă perspectivă, alt ritm, alte emoții, alte provocări. Când te târăști, totul e mic, puțin, fără risc. Când zbori la înălțime, fiecare secundă e un risc, moartea capătă valoare. Ce rost are viața pe care o trăiești dacă atunci când mori, mori degeaba?
Ce importanță au toate secundele investite dacă decât să ridice ridicarea unui om când nu le mai ai și trebuie să predai gestiunea de timp nu există nicio secundă majoră, nicio ardere până la capăt înspre cer?
